- trichinózã
- s. f., g.-d. art. trichinózei; pl. trichinóze
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
trichinózã
Look at other dictionaries:
trichinoză — TRICHINÓZĂ, trichinoze, s.f. Boală parazitară pricinuită de trichină omului sau unor animale, caracterizată prin dureri musculare, febră şi tulburări digestive. – Din fr. trichinose. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TRICHINÓZĂ… … Dicționar Român
cisticercoză — CISTICERCÓZĂ s.f. Boală parazitară la animale şi la oameni, produsă de localizarea în organism a cisticercilor; măzăriche. – Din fr. cysticercose. Trimis de hai, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CISTICERCÓZĂ s. v. trichinoză. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
linte — LÍNTE, (1, 2) s.f., (3) linţi, s.m. pl. 1. s.f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori albe albăstrui şi fructul o păstaie cu seminţe plate, comestibile (Lens culinaris); p. restr. fructul şi sămânţa acestei plante. ♢ expr. Până la… … Dicționar Român
mazăre — MÁZĂRE s.f. Plantă erbacee de cultură, din familia leguminoaselor, cu flori albe sau trandafirii şi cu seminţe sferice, comestibile, închise în păstăi (Pisum sativum). ♢ Mazăre de câmp = plantă asemănătoare cu mazărea, cultivată ca nutreţ pentru… … Dicționar Român
măzăriche — MĂZĂRÍCHE s.f. I. Nume dat mai multor specii de plante furajere din familia leguminoaselor: a) plantă agăţătoare cu frunze perechi, terminate cu un cârcel, şi cu flori roşii, galbene sau violete (Vicia dumetorum); b) Plantă cu flori de culoare… … Dicționar Român
spurcăciune — SPURCĂCIÚNE, spurcăciuni, s.f. 1. Lucru spurcat2 (1), greţos; scârnăvie, murdărie. ♦ fig. Faptă sau vorbă murdară; trivialitate. 2. Termen de dispreţ pentru o fiinţă respingătoare; p. ext. monstru. – Spurca + suf. ăciune. Trimis de dante,… … Dicționar Român
trichineloză — TRICHINELÓZĂ s. f. trichinoză. (< fr. trichinellose) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
